Academia Vampirilor

   OK, deci am citit primul volum din Academia Vampirilor de Richelle Mead si e absolut WOW, nu stiu cum sa spun.Iar eu care o evitasem atata timp fiindca credeam ca nu are nicio legatura cu dragostea, dar hei, poate nu e mult, dar e concentrata si tensionata.No more comment.Va las sa va delectati cu recenzia cartii.


DOAR CEA MAI BUNA PRIETENA TE POATE APARA DE DUSMANII TAI NEMURITORI...

Academia Sf. Vladimir nu este o scoala ca oricare alta, ci un loc secret, ascuns in strafundurile padurilor din Montana, in care moroii (vampiri vii si muritori) sunt educati in tainele magiei, iar tinerii dhampiri (jumatate oameni, jumatate vampiri) sunt antrenati sa-i apere de atacurile sangeroase ale strigoilor (morti vii), cei mai inspaimantatori si mai periculosi vampiri.

Rose Hathaway, o fata dhampir, se pregateste sa devina garda de corp pentru prietena ei cea mai buna, printesa moroi Lissa Dragomir. Antrenamentul pentru lupta cu strigoii este unul dur si epuizant, iar, pe langa intrigile si comploturile din Academie, situatia ei se complica din cauza unei idile tainuite si interzise. Avand o legatura psihica iesita din comun, cum nu s-a mai intalnit de secole, cele doua eroine incearca sa faca fata amenintarilor...


   Acum sa incep cu recenzia mea.Cartea asta e absolut geniala.M-a surprins intr-atat de mult incat am vrut sa aflu si cine e autoarea din spatele acestei carti minunate.Desi mi-a sarit un singur lucru in ochi, are patru pisici!Si asta ca o paranteza, ce au mai toti scriitorii cu pisicile?Asta imi da de banuit, asta fiindca si eu iubesc pisicile.Dar lasand asta la o parte si revenind la subiect, nu stiu ce si-ar mai dori cititorul de la cartea asta.Are toate ingredientele pentru o reteta ca la carte.

   Incep mai intai cu protagonista, Rose.Fata asta are acel ceva care o face irezistibila.E tipul eroinei impulsive, agresive, dar este ambitioasa si plina de pasiune.Nu ai cum sa nu o iubesti si sa o respecti in felul acela in care respecti un model in viata.Bine, acum nu va spun sa faceti ca ea si sa spargeti nasul primului care va enerveaza.Dar eu una m-am regasit in personajul ei.Felul ei de a cauta pericolul, de a-l provoca e chiar interesant.Chiar daca a avut parte si de zvonuri urate, totusi, o apreciez pentru cum reuseste sa se integreze atat de usor in grupurile de la academie.Ceea ce nu pot spune despre mine.La chestia asta chiar o invidiez.Si atitudinea ei, seriozitatea cu care isi trateaza datoria de a-si proteja cea mai buna prietena, toate o completeaza perfect.Iar Dimitri, oo, frumosul si atragatorul Dimitri, de fiecare data cand ii aud numele ma gandesc la Ben Barnes.Desi ceva chiar nu se potriveste.Inaltimea!Ce naiba, cum sa aiba mai mult de doi metri, dar ce-i, urias?Stiu ca barbatii trebuie sa fie mai inalti, dar chiar in halul asta?Exceptand acest mic detaliu, pe care oricum eu il ignor complet cand mi-l imaginez, Dimitri chiar e un Zeu.Dar unul crunt!Eu in locul lui Rose ii dadeam lui un pumn in gura.Oricum, idila lor, chiar daca nu prea s-a pus accentul pe ea in acest volum, decat pe la sfarsit, chiar inteleg de ce este interzisa.Cred si eu ca daca trebuie sa aperi o printesa moroi si partenera ta cu care o protejezi se intampla sa fie si iubita ta....apoi cum sa nu sari in fata iubitei tale ca sa-ti infiga un strigoi coltii in gat?Dar serios vorbind, si eu as face la fel daca as fi in locul lui.Dar chiar si asa...datoria asta chiar merita atata suferinta cand vezi ca prietena ta se intalneste linistita cu cel pe care-l iubeste si tu nu poti face la fel fiindca trebuie sa o protejezi pe ea?Asta este egoism, cu parere de rau pentru Lissa.

   Bun, bun, bun...gata cu nemultumirile mele.Ceea cea vreau sa spun eu este ca seria asta chiar merita citita si eu de abia astept sa termin de scris recenzia asta ca sa continui cu volumul al doilea.Actiunea este una neobisnuita, in sensul ca este originala, si pur si simplu nu o sa vrei sa mai lasi cartea din mana.Eu am citit de dimineata pana seara si pana la urma am reusit sa o termin.Pur si simplu nici nu mai vroiam sa mananc, atat de prinsa eram in intrigile si idilele de la academie.Asa ca ignorati ce va zic altii despre genul asta de carti.Nu sunt carti de copii, nu sunt carti imature si cu siguranta nu sunt carti proaste!Un adolescent invata mult mai mult ce inseamna viata lui acum din astfel de carti decat din carti de-al de Morometii, Ion sau mai stiu eu care carti.Nu spun ca aceste carti nu sunt importante, sunt, dar parerea mea este ca ne trebuiesc numai pentru BAC si atat.Sunt depasite.Si pana la urma, dragii mei profesori si parinti din secolul trecut, lasati copiii sa citeasca ce vor ei.Vreti mai degraba sa nu citeasca nimic?Vreti sa se lase masacrati de realitatea asta ingrozitoare in care traiesc?Sa nu mai stie cum e sa viseze, sa nu mai stie cum sa zambeasca, sa fie liberi, sa fie FERICITI?!Mai reflectati, dragii mei, mai reflectati.

                                              Cu tot respectul, o cititoare infocata.

-Crezi ca sunt draguta?
Ma privi cu o seriozitate totala,asa cum facea intotdeauna.
-Cred ca esti frumoasa.
-Frumoasa?
-Esti atat de frumoasa,ca ma doare uneori.

Cand esti vrajitoare...

  Deci...tocmai am terminat de citit Cand esti vrajitoare de Carolyn MacCullough si trebuie sa spun ca sunt placut surprinsa de aceasta.A fost chiar interesanta, dar stiu ca nu asta e cuvantul potrivit, fiindca nici eu nu sunt genul de persoana care chiar sa nu aiba ceva mai bun de zis.Ideea e ca dupa ce citisem recenzia cartii chiar nu mai eram asa de sigura daca vroiam sa o citesc sau nu.

"Fiica ta va fi una dintre cele mai puternice vrăjitoare pe care le-am avut vreodată în familia noastră. Va fi ca un far călăuzitor pentru noi toţi."

TAMSIN GREENE face parte dintr-o familie de vrăjitoare cu lungă tradiţie. În ziua în care s-a născut, bunica ei a prezis că va fi cea mai Talentată dintre ele. Dar Talentul lui Tamsin nu s-a confirmat.
Acum, când are şaptesprezece ani, îşi petrece cea mai mare parte din timp la şcoala cu internat din Manhattan, unde măcar poate pretinde că este normală. Însă, în timpul vacanţelor de vară, este obligată să revină acasă şi să lucreze la librăria magică a familiei sale.
Într-o seară, un tânăr foarte atrăgător, profesor la Universitatea New York, intră în librărie şi o confundă pe Tamsin cu sora ei mai mare, extrem de Talentata Rowena. Pentru prima dată în viaţa ei, Tamsin se simte privită cu respect şi admiraţie, şi, înainte de a apuca să se gândească mai bine, acceptă să caute pentru acesta un obiect valoros şi vechi pe care familia lui l-a pierdut cu mai bine de un secol în urmă. Dar căutarea se dovedeşte a fi mult mai ciudată decât părea la prima vedere.

Acum trebuie sa recunosc ca eu am trait cu impresia ca minuscula poveste de dragoste va fi intre Tamsin si Alistair, strainul din librarie.Si cand mi-am dat seama ca nu era asa, m-am simtit putin dezamagita si citisem deja un sfert din carte.Drept pentru care am inchis cartea si am reluat lectura abia a doua zi ca sa scap de sentimentul ciudat pe care il aveam.Si am facut bine, fiindca atunci cand m-am reapucat sa citesc am gasit chiar atragator personajul lui Gabriel.

Pe de alta parte, prima jumatate a cartii mi s-a parut chiar plictisitoare, dar nu stiu de ce.Poate din cauza ca plecasem informata gresit asupra detaliilor romantice.Dar cartea in mare a fost chiar fermecatoare, plina de vraja.Mi-a placut viziunea autoarei asupra vrajitoarelor si felul in care a imprimat trasaturi vechi si deopotriva noi asupra acestora.Actiunea nu a fost una foarte concentrata, a fost restransa si simpla.Dar totusi a avut acel ceva care nu-ti da voie sa lasi cartea din mana pana nu o citesti in intregime.Acel sentiment ca esti legat de persoaneje si de secretele lor si ca nu te poti elibera de vraja lor.Pe de alta parte, cartea se citeste atat de usor incat nici nu iti vine sa crezi ca te apropii de sfarsitul acesteia.Ba chiar, este si amuzanta uneori.Replicile ironice ale lui Tamsin te vor face sa razi si felul ei de a gandi si de a actiona in momente mai mult sau mai putin critice te vor face sa ii contempli caracterul fara sa vrei.Chiar daca am spus ca actiunea nu este foarte concentrata, asta nu inseamna ca nu se deruleaza intr-un ritm alert si plin de suspan...si cat suspans!Pur si simplu muream de nerabdare sa se faca lumina si sa descopar misterele familiei lui Tamsin si misterul legat de profetia de la nasterea ei.

Prin urmare, consider ca e o carte care chiar merita sa fie citita si vi-o recomand cu toata caldura, astfel ca de la mine are patru stele mari si frumoase.

– Asadar, de ce m-ai numit Tamsin? o intreb. Mereu ai zis ca imi vei spune mai tarziu. Desi, din punct de vedere tehnic, este mai devreme.
Zambetul bunicii licareste, apoi devine mai larg.
- Asa mi-ai spus in seara asta ca te cheama. Asa ca pur si simplu am presupus ca asta voiai sa fie numele tau.

    

   

Ingerul noptii

Asa cum mi-am propus, voi face prima mea recenzie de carte.E vorba despre o serie pe care o citesc in momentul de fata si pe care pur si simplu o ador.Acum doua zile am terminat al doilea volum si ma pregatesc sa-l incep pe al treilea, daca il gasesc.So, este vorba de...

Asa e, este vorba despre Ingerul Noptii de Becca Fitzpatrick.Si in caz ca vreti sa o cautati in engleza, nu va obositi sa cautati Angel of Night sau mai stiu eu ce, fiindca seria se numeste pur si simplu Hush, hush.Habar nu am de ce sunt diferite titlurile...De fapt cred ca stiu de ce, fiindca traducerea nu ar fi fost prea grozava.Da, cred ca asta e.

Ce sa spun....ce am spus si inainte.Eu una o ador.E pe placul tuturor iubitorilor de romantic urban fantasy.Aduce putin la inceput cu Twilight, dar nu e la fel, orice ar spune altii.E cu totul si cu totul diferita.Si acum sa va povestesc putin cam despre ce este vorba.Inceputul este destul de comun, Nora are un nou partener la biologie si acela este Patch, genul de baiat rau care se imbraca mereu in negru si care mereu da impresia ca ascunde ceva.Si pot sa spun ca inceputul asta l-am intalnit atat in Twilight, cat si in Chimie Perfecta si Micutele Mincinoase (desi acolo nu era vorba de cuplul care urma sa se formeze).Dar cum spuneam, fata cuminte il cunoaste pe baiatul rau.Ea vrea sa se descotoroseasca de el, el da impresia ca vrea sa profite de ea.Mereu e acolo unde este si ea, mereu o tachineaza, mereu o scoate din sarite.Si reuseste....Patch reuseste s-o faca in cele din urma pe Nora sa se indragosteasca de el.Dar Nora nu vrea sa accepte faptul ca s-a indragostit de un baiat despre care nu stie absolut nimic, dar care stie totusi totul despre ea, care ii inspira neincredere si siguranta deopotriva.Patch e ca un drog, il vrea mereu aproape, si cand il are, sentimentul de frica o acapareaza.Vrea sa stie secretul lui, vrea sa se convinga ca toate intrebarile sale au un raspuns cat se poate de rational, dar realitatile celor doi se bat cap in cap, iar Nora nu stie daca e pregatita sa afle un secret atat de intunecat precum al lui Patch.Dar oricat de mult si-ar dori sa fuga cat mai departe de el, alege sa il confrunte si sa paseasca in lumea lui.Ce o asteapta acolo, veti afla voi pe masura ce veti citi cartea.

Destul cu obiectivismul, sa trecem la subiectivism.Despre povestea de dragoste propriu-zisa, pot sa spun ca e un fel de background la inceput.Din cauza indaratniciei Norei de a nu se lasa ademenita de farmecul intunecat al lui Patch, nu avem parte de foarte multe momente romantice.Dar cu toate astea, fiecare situatie in care se regasesc cei doi e speciala in felul ei.Felul autoarei de a scrie e incredibil.Desi, practic, nu se intampla nimic, poti simti faptul ca atractia exista, chimia este perfecta.In spatele cuvintelor dusmanoase ale lui Nora se pot simti dorinta si dragostea, iar in spatele cuvintelor arogante ale lui Patch se pot simti ingrijorarea si regretul.Personajele sunt atat de bine conturate incat nu ai incotro decat sa le iubesti pe fiecare in parte.Mai ales pe Vee, pentru spontaneitatea ei permanenta si pentru toate ideile ei trasnite.Vee este prietena perfecta, mereu acolo cand Nora are nevoie de ea, mereu pregatita sa faca fata pericolului si sa intre ca de fiecare data in belele.Acum, sincer sa va zic, in primul volum Vee mi s-a parut foarte enervanta, fiindca o consideram un impediment pentru relatia celor doi.Era si ea suspicioasa si o intarata si mai mult pe Nora, ii amplifica ura si neincrederea si asta ma aducea la disperare.Si uneori, intervenea in cel mai nepotrivit moment.Dar pe parcurs, am inceput sa o indragesc.Cat despre Marcie, daca nu o sa o urati in primul volum, o sa o faceti in al doilea, dar mai e pana acolo.Deocamdata e inofensiva.Desi o sa va irite in unele momente, fiindca na, trebuie sa existe si o diva in povestea asta, ca sa zic asa, o diva care sa-si bage nasul peste tot si sa iste conflicte, gelozii si tot tacamul.Acum despre caracterele celor doi, cred ca v-ati cam dat seama cum sta treaba.Nora este fata cuminte si nu prea sociabila, care nu atrage atentia asupra ei in niciun fel, cu o singura prietena care trage mereu de ea ca sa iasa in lume, desi nici ea nu e mai breaza.Da, totul pana la Patch, cu caracterul lui periculos si molipsitor.Intr-o ecuatie in care intra Patch, fiti siguri ca rezultatul o sa fie pe masura.Nora nu mai e fata cuminte si la locul ei, acum Nora e fata plina de adrenalina care e in stare sa duca totul la extrem cand e vorba de Patch.Totul la el o ademeneste si ea intra in jocul lui.Fiecare secret al lui Patch pe care il descopera, devine si secretul ei.Dar va fi ea in stare sa ascunda asemenea lucruri fata de prietena ei cea mai buna, fata de mama ei, fata de toata lumea?Asta o sa aflati voi, fiindca aventura Norei nu e una oarcare;chiar daca se desfasoara intr-un spatiu restrans si intr-un timp realmente scurt, are consistenta unei carti electrizante.Daca o sa fiti atenti la detalii, o sa va dati seama la ce ma refer.
 
   Si inca un sfat, daca va plictisiti de primul volum, increcati-l si pe al doilea.Daca al doilea nu va convinge, atunci cartea nu e genul vostru.Si asta fiindca in al doilea volum, totul incepe sa se lege, aflati mai multe despre identitatea lui Patch, despre regulile pe care trebuie sa le respecte si pe care nu se poate abtine sa nu le incalce.Aaa, da, identitatea lui Patch!Nu v-am spus de ea, nu-i asa?Dar din titlu cred ca v-ati cam dat seama.Este vorba despre ingeri, bineinteles.Si nu numai, mai este vorba si despre nefilimi, iar fanii Instrumentelor Mortale si Dispozitivelor Infernale vor stii despre ce vorbesc.Bine, nefilimi...cu cateva mici schimbari.Cat despre identitatea celor doi...Patch este un inger cazut, care desi se afla in cautarea trupului sau, sfarseste prin a renunta la acesta in favoarea iubirii pe care incepe sa o nutreasca pentru Nora.Iar Nora, Nora este un nefilim, dar mai mult pe jumatate si aproape deloc.De ce?Ii cam lipseste viata vesnica.Nu este ea rasa pura, dar e pregatita sa infrunte pe oricine si orice de dragul iubirii pe care o poarta si ea pentru Patch.Dar va reusi dragostea lor sa distruga dusmania dintre nefilimi si ingerii cazuti?Vor respecta ei regulile sau se vor lasa prada acestei dragoste interzise?Cititi si o sa aflati.Sunt sigura ca nu veti regreta.

„ - Fişa ta era goală. Nimic. Nici măcar un vaccin nu era trecut.

Nici măcar n-a încercat să se prefacă surprins. S-a lăsat pe spate pe banchetă, ţintuindu-mă cu ochii aceia de culoarea obsidianului.

- Şi îmi spui asta pentru că te temi că ţi-aş putea da vreo boală ? Pojar sau oreion ?

- Îţi spun pentru că vreau să ştii că eu ştiu că ceva nu e în regulă cu tine. Nu i-ai prostit pe toţi. Voi afla ce pui la cale şi o să te dezbrac de secrete.

- Abia aştept, a spus el cu un zâmbet diavolesc.

M-am înroşit, prinzând prea târziu aluzia.”

   Mi-a luat ceva timp sa ma hotarasc s-o fac si pe asta.Si uite ca am facut-o!Ce anume?Sincer, nici eu nu stiu prea bine.Initial, scopul meu a fost sa scriu recenzii pentru cartile pe care le-am citit si pe care le voi citi de acum incolo.Continui cu asta, dar....nu numai.Stiti si voi cum e, cand nu exista un anumit lucru, il facem noi sa existe.A citi o carte este o chestiune de curaj, A SCRIE nu inseamna mai putin.Deci cred ca ati inteles aluzia.Oricat as vrea sa scriu din seara asta prima mea recenzie, sunt nevoita sa o las pe maine.Adica, intelegeti, chiar trebuie sa ma gandesc la asta.Trebuie sa fie o inaugurare pe masura pretentiilor mele, dar si pe masura gusturilor voastre, dragi iubitori de carte.Dar o sa ma gandesc la asta maine.La urma urmelor, e si maine o zi, cum ar spune si Scarlett O'Hara.Asa ca...maine sa fie!